Dragos

Nickname: Dragos

Motto: Muzica este vinul care umple cupa tăcerii.

Zodie: Scorpion

Varsta: 17

Ocupaţie: Elev

Ce faci la radio? Ma ocup de cooedonarea echipei,sunt sunetist,vorbesc in pauze si sunt si programator.

Cum ai ajuns la radio?Am auzit anuntul tot la radio si am mers la preselectie.

Ce-ţi place la tine?Aproape tot.

Ce nu-ţi place la tine?…

Culori preferate:Galben

Stilul muzical preferat:dance

Cele mai tari formaţii şi artişti: sunt multe, dar in special Narcotic Sound & Christian D.

La ce film te-ai mai uita o dată? Scary Movie

Ce-ţi place cel mai mult să faci?sa imi petrec timpul la radio,sa ma joc pe calculator.

Ce nu-ţi place?Raceala si oamenii perversi.

Ce te face să râzi?Bancurile si glumele bune.

Ce-a mai mare nebunie care ai facut-o:sunt mai multe.

Ce preferi? Sa ma distrez cat mai mult.

Lapte sau cafea?Cafea

Radio sau şcoala?Ambele.

Mare sau munte?Intrebare de baraj.Ambele

Banii sau fericirea?Fercirrea si apoi banii.

Blond/ă sau brunet/ă?Bruneta

Romana sau matematica?Romana.

Viitorul sau trecutul?Viitorul

Ultimile cuvinte:Va salut si speram sa va facem timpul liber distractiv.

Mail:yo_dragoshu@yahoo.com

Anca

Nickname: Anca

Motto:” De cate ori vad visele cum se sfarsesc de atatea ori ma ambitionez sa reusesc. Am drumul meu si asta nu se va schimba . Se aude o voce… “SHHH speranta moare ultima”.

Zodie:pesti

Ocupaţie:elev

Ce-ţi place la tine? Caracterul

Ce nu-ţi place la tine?….ca nu imi propun sa ma distrez .. ca nu ma uit la destule filme,  nu imi fac timp de prieteni si nu am incredere in ei

Culori preferate: verde

Stilul muzical preferat: Majoritatea muzicii

Cele mai tari formaţii şi artişti: Fly Project , B.u.g. Mafia ,Voltaj,Elena Gheorghe , Smiley ,Shakira ,Florin chilian,si multi altii

La ce film te-ai mai uita o dată? A walk to remember, save the last dance, fast and furios , Prince of persia ,titanic , etc

Ce-ţi place cel mai mult să faci? Sa cant ,sa desenez, sa calatoresc,sa ascult muzica

Ce nu-ţi place? Sa tip, sa stric zilele prietenilor mei

Ce te face să râzi? Prietenii mei ma fac mereu sa rad

Ce-a mai mare nebunie care ai facut-o: sunt prea multe

Ce te face să fii la radio? Nevoia de a nu inebuni la scoala

Ce preferi?

Lapte sau cafea? Cafea cu lapte

Radio sau şcoala? Radio

Mare sau munte? Si una si alta

Banii sau fericirea? Bani vin cu fericirea ,si fericirea cu bani … e tot una

Blond/ă sau brunet/ă? Cu ochi verzi

Bere sau suc? Cola

Româna sau matematica? Romana

Viitorul sau trecutul? Viitorul ca trecutul il stiu

Ultimile cuvinte:Nu mam gandit : Tu gandestete bine si nu te teme , mai bine mai tarziu decat prea devreme .

Gabi

Nickname: Gabi

Motto:”daca voi nu ma vreti eu va vreu”

Zodie:pesti

Ocupaţie:elev

Ce-ţi place la tine?ce le place si altora

Ce nu-ţi place la tine?invers proportional cu intrebarea precedenta

Culori preferate:albastru

Stilul muzical preferat:populara

Cele mai tari formaţii şi artişti:eu in frunte cu restul

La ce film te-ai mai uita o dată?titanic

Ce-ţi place cel mai mult să faci?sa cant

Ce nu-ţi place?sa ma cert

Ce te face să râzi?prostia

Ce-a mai mare nebunie care ai facut-o:in tabara am jucat „de-a v-ati ascunselea” noaptea pe luna plina cu instructorul care ne urmarea si care ne spusesera de la masa de seara ca sa ne culcam devreme, si pana la urma tot noi am castigatJ

Ce te face să fii la radio?dorinta de a fi aproape de toti cei care iubesc Radio Adolescenta; placerea de a face emisiuni; faptul ca pe viitor vreau sa devin jurnalist si aici am ocazia sa ma perfectionez

Ce preferi?

Lapte sau cafea?lapte si cafea

Radio sau şcoala?radio

Mare sau munte?mare si munte

Banii sau fericirea?fericirea

Blond/ă sau brunet/ă?amandoua

Româna sau matematica?romana

Viitorul sau trecutul?prezentul

Ultimile cuvinte:asculta radio adolescenta si nu vei avea nimic de pierdut!

Bianca

Nickname:Bianca,Bica,Bi,Beculeţ

Motto:viaţa este prea importantă pentru ca să o luam în serios

Zodie:rac

Varsta:17 ani

Ocupaţie:elevă şi redactor şef la Radio Adolescenţa

Ce faci la radio? Foarte multe. Cum ar fi : emisiuni, scriu ştiri, articole şi multe altele.

Cum ai ajuns la radio? Cu greu pentru că mi-a fost foarte frică de radio, însă la insistenţele domnului profesor Paul Cucu am facut-o şi pe asta. Ştiţi cum se zice „de ce îţi este frică nu scapi”.

Ce-ţi place la tine? Că nu sunt o tipă monotonă şi dacă am ceva de spus, spun.

Ce nu-ţi place la tine? Foarte multe, de expempu atunci când îmi propun ceva nu prea reuşesc să duc chiar tot până la capăt.

Culori preferate:verde-obsesia mea

Stilul muzical preferat: rock,pop-rock, dace în general toate.

Cele mai tari formaţii şi artişti: Bon Jovi, Cătălin Josan, Scorpions,McFly, Nikelback (de ce sunt toţi băieţi?)

La ce film te-ai mai uita o dată?V for Vendetta, Nuntă mută şi doi cai frumoşi.

Ce-ţi place cel mai mult să faci? Să dorm şi să mă uit cu cineva la filme.

Ce nu-ţi place? Oamenii insistenţi.

Ce te face să râzi? Umorul românesc.

Ce-a mai mare nebunie care ai facut-o: cu un grup de prieteni am stat două minute nemişcaţi în mall şi m-am urcat în pod (chiar dacă îmi este frică de înălţime)

Ce preferi? Multe, în general.

Lapte sau cafea? cappucino

Radio sau şcoala? Roadioul este în şcoală, deci ambele.

Mare sau munte? Îmi este frică de înălţime şi de apă, aşa că prefer la bunici

Banii sau fericirea? Dacă sunt fericită, atunci am şi bani.

Blond/ă sau brunet/ă? Aş prefera să fie verde, dar cum marţieni nu prea am văzut, să fie cum vrea el.

Romana sau matematica? Matematica, dar nici româna nu este de neglijat.

Viitorul sau trecutul? Prezentul.

Ultimile cuvinte: Ne auzim la radio.

Mail: dp.bianca@yahoo.com

164 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI THOMAS EDISON

Thomas Edison a fost un inventator american. S-a născut pe 11 feb. 1847 şi a decedat la 18 oct. 1931.

Iată câteva invenţii:

În anul 1879 inventează becul cu incandescenţă. iar în anul 1880 realizează prima distribuţie de energie electrică instalând o centrală electrică pe pachebotul transatlantic “Columbia”, prima navă iluminată electric.

În anul 1880 propune un proiect pentru folosirea tracţiunii electrice pe calea ferată.

În ziua de 4 septembrie 1882 la New York, Thomas Alva Edison punea în funcţiune prima centrală electrică care alimentează clădirile unui oraş.

În anul 1883 descoperă efectul care îi poartă numele, efectul Edison, care se referă la emisia de electroni de către metalele încălzite, cunoscut ca fenomenul de emisie termoelectrică. Descoperă acest fenomen întâmplător: introducând într-un bec cu incandescenţă o mică placă metalică observă că un galvanometru din circuit indică trecerea unui curent electric dacă placa era legată la polul pozitiv al sursei de alimentare şi rămanea la zero dacă placa era legată la polul negativ al sursei de alimentare. Nu i-a acordat vreo importanţă pe moment, dar l-a notat totuşi. Fenomenul a fost studiat şi dezvoltat ulterior de fizicianul John Ambrose Fleming, punându-se astfel bazele electronicii .

În anul 1892 inventeză un aparat de luat vederi pentru obiecte sau oameni în mişcare, care folosea o bandă de celuloid de 35 mm cu perforaţii pe margine. Primele încercari, efectuate în laborator, au fost executate cu ritmul de 15 imagini pe secundă, care pe moment nu au dat rezultate satisfăcătoare.

În anul 1894 inventează kinetoscopul, primul aparat care putea reda imagini în mişcare, cu o frecvenţă de 46 de imagini pe secundă, dar acest aparat nu permitea decât vizionarea filmului decât de o singură persoană. Aparatul folosea benzi de film perforate pe margini, unde imaginile luminate prin transparenţă puteau fi urmărite printr-o lentilă. Primul “spectacol” public a avut loc într-o sală de pe Broadway, după care aparatul a fost construit în serie şi comercializat.

În anul 1912 realizează un prototip de cinematograf sonor, combinând cinematograful propriu-zis cu fonograful. Rezultatele au fost mai mult spectaculoase decât satisfăcătoare.

În anul 1914 perfecţionează acumulatorul alcalin cu plăci de fier şi de nichel introduse în soluţie apoasă de hidroxid de potasiu sau de sodiu ca electrolit, inventat de germanul Jungner în 1901.

sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Thomas_Alva_Edison

HENRY FORD

 Henry Ford (n. 30 iulie 1863- d. 7 aprilie 1947) a fost fondator al industriei americane de automobile, a întemeiat Ford Motors Company (1903), autor al unui nou mod de organizare a producţiei industriale, cunoscut sub denumirea de fordism.

 Date biografice

Henry Ford s-a născut pe data de 30 iulie 1863, în districtul Wayne, Michigan. Fiul unor emigranţi irlandezi, Mary şi William Ford, care s-au stabilit la o ferma în Dearborn, îşi ajută tatăl cu gospodaria, şi urmă şcoala într-o clădire cu o sigură clasă. Cu toate acestea, Ford nu a fost atras nici de şcoală, nici de viaţa de la fermă, şi la vârsta de 16 ani, a plecat la Detroit pentru a-şi găsi o slujbă.

S-a angajat ucenic la un atelier auto, unde a învaţat totul despre motorul cu ardere internă. După câţiva ani în care a învăţat această meserie, Ford s-a întors la ferma, la familia sa, şi a lucrat part-time pentru Westinghouse Engine Company. Ford şi-a deschis propriul atelier auto la ferma sa şi a început să repare motoare şi maşini. În această perioadă, Ford s-a îndragostit de Clara Bryant, cu care s-a căsătorit în 1888.
Henry Ford, după câteva experimentări cu vehicule power-driven el s-a dus în 1890 în Detroit şi a lucrat ca mecanic şi inginer cu Edison Company. Ford va continua să lucreze în timpul său liber iar în 1896 va finaliza primul său automobil. Renunţând la Edison Company în 1899 el va deschide Detroit Automobile Company.

Un dezacord cu asociaţii l-a lăsat pe Ford să organizeze în 1903 o companie Ford Motor Company în parteneriat cu Alexander Malcomson, James Couzens, şi fraţii Dodge. În 1907 el va cumpara stocurile asociaţilor săi, astfel ca familia Ford va rămane la puterea companiei.

Când, în 1903, Henry Ford şi-a deschis afacerea de la Detroit, tot ce-şi dorea era să producă şi să vândă maşini. Şi timp de 19 ani a vândut numai un singur fel de maşină: cunoscutul Model T. Dar într-un numar impresionant: 15.500.000, jumatate din producţia mondială. Linia sa de asamblare, de-a dreptul revoluţionară, i-a permis să vândă maşinile la un preţ la care putea să aibă acces o familie americană cu venituri medii. Celebrul constructor de automobile a reuşit performanţa de a dubla salariile muncitorilor simultan cu reducerea orelor de lucru. Ceea ce până atunci era doar o jucărie pentru capriciile celor bogaţi a devenit, graţie lui Henry Ford, o necesitate a vieţii cotidiene, fericind lumea cu autostrăzi, staţii de benzină şi ambuteiaje.

Prin diferite optimizări, în special la linia de ansamblare, prin realizare unor standarde pentru maşini, Ford a reuşit să o ia înaintea celorlalţi competitori cu o maşina ieftină, standardizată.

Faptul manierat a lui Cristian Chivu

Italienii neuitându-l pe Chivu nici la meciul lui Inter cu Roma de unde românul a lipsit după ce a primit o suspendare de 4 etape în urma incidentului de la meciul cu Bari.

Mesajul arătat de fanii lui Inter la meciul câştigat cu 5-3 de echipa lui Leonardo a fost: “Sinceritatea ta ne face MANDRI de tine! Mergi inainte Cristian!”,
Chivu a recunoscut în Italia, după incidentul cu Bari că nu a fost provocat de Rossi înainte ca românul să-l lovească la acel meci. Cristi şi-a cerut scuze pentru gestul său violent.
Răzvan Lucescu a spus despre Chivu: “În timpul antrenamentelor şi al jocurilor mai apar astfel de episoade. Nu e prima, nici ultima oara. Aş remarca însă declaraţia lui de la finalul meciului. Nu mulţi şi-ar fi cerut scuze în maniera lui Cristi. E de apreciat”.

ALEXANDRU CIURCU, Ambarcatiunea cu reactie, Motorul cu reactie, inventatorul prafului de puşcă alb, Early Aviators

ALEXANDRU CIURCU, Ambarcaţiune cu reacţie, Motor cu reacţie,Prafului de puşcă alb, Early Aviators
Alexandru N. Ciurcu
(n. 29 ianuarie 1854, comuna Şercaia, Comitatul Făgăraş; d. 22 ianuarie 1922, Bucureşti) a fost un inventator şi publicist român, care a experimentat principiul motorului cu reacţie.

Începutul activităţii

Născut la data de 29 ianuarie 1854 în comuna Şercaia din judeţul Făgăraş, Alexandru Ciurcu a urmat liceul la Braşov, după care şi-a luat licenţa în drept la Universitatea din Viena. În paralel, Alexandru Ciurcu a urmat însă şi cursuri tehnice. După terminarea studiilor, în anul 1876, Alexandru Ciurcu s-a stabilit la Bucureşti, unde a lucrat ca jurnalist. Scriind articole în care ataca guvernul şi milita pentru emanciparea politică şi naţională a românilor transilvăneni, el a intrat în conflict cu autorităţile române din acel timp şi a fost nevoit să părăsească România.

S-a stabilit la Paris, unde s-a întâlnit cu un prieten al său, Just Buisson (1843-1886), care era de asemenea jurnalist şi fusese corespondentul agenţiei franceze de ştiri Havas la Bucureşti. Pe lângă profesia comună, cei doi prieteni împărtăşeau şi o pasiune comună pentru tehnică. Împreună cu Just Buisson a studiat propulsia aeronavelor mai uşoare decât aerul (dirijabile), precum şi a motoarelor rachetă.

Primul motor cu reacţie

La expoziţia aviatică de la Paris din 1881 fusese prezentat un aerostat propulsat cu ajutorul unui motor electric. Alexandru Ciurcu şi Just Buisson propun ca în locul motorului electric să se utilizeze un motor cu reacţie şi chiar obţin un prim brevet din Franţa prin care se prevede posibilitatea zborului cu reacţie. Pentru a demonstra viabilitatea propunerii lor, cei doi prieteni au proiectat şi construit un motor bazat pe forţa de propulsie generată de combustia unor gaze într-o cameră de combustie de mici proporţii. Motorul consta dintr-un recipient de 2 litri, care avea un orificiu cu diametrul de 3 mm. Prin combustia gazelor presiunea din interiorul recipientului se ridica la 10 – 15 atmosfere.

Alexandru Ciurcu a încercat să-i intereseze pe experţii Minsterului de Război al Franţei cu privire la noua tehnologie. La data de 13 august 1886, cei doi inventatori au experimentat motorul lor pentru prima oară în public montându-l pe o barcă şi navigând pe Sena în contra curentului. Un grup de experţi ai acestui minister au participat la această primă experienţă a motorului. Această experienţă este considerată a fi prima dată când o ambarcaţiune a fost propulsată de un motor cu reacţie.

Ilustraţie a experimentului din 13 august 1886 a ambarcaţiunii lui Alexandru Ciurcu şi Just Buisson (după revista “La Nature”, 1887)

Gravură cu cel de-al doilea experiment al lui Ciurcu şi Buisson, efectuat la 16 decembrie 1886. Comparaţia cu ilustraţia anterioară arată modul în care se dezvoltase instalaţia de propulsare cu reacţie în intervalul dintre cele două experimente. (după revista “La Nature” 1887)

Un articolul din revista “La Nature” prezintă descrierea experimentului de către Gustave Maurouard, directorul Fabricii de praf de puşcă de la Sevran-Livry, care asista din partea Ministerului de Război la experienţă:

”Imaginaţi-vă o rachetă pentru artificii montată orizontal, la spatele unui vehicul, de exemplu al unei ambarcaţiuni sau sub nacela unui balon, astfel încât gazul produs prin arderea puternică, dar lentă a încărcăturii de praf exploziv să poată scăpa liber în atmosferă la spatele vehiculului. Imaginaţi-vă acum că această rachetă este montată în interiorul ţevii unui tun, îndreptat şi el spre spatele vehiculului. În momentul aprinderii rachetei, gazul va fi evacuat cu forţă prin gura tunului. Aceasta va produce o reacţie în interior şi un recul al tunului în direcţie opusă celei în care gazele sunt evacuate în partea din spate.

Dacă, de exemplu, tunul ar fi montat pe o ambarcaţiune, forţa de recul ar fi transmisă ambarcaţiunii, determinând avansarea acesteia, datorită exclusiv forţei jetului format de gazul evacuat. Ambarcaţiunea înaintează fără a utiliza nici elice, nici roţi cu zbaturi, nici vâsle. Singura diferenţă este că, în locul tunului, inventatorii au utilizat un cilindru în interiorul căruia ard un amestec combustibil brevetat pe care l-au creat şi care poate arde într-un spaţiu închis, producând o cantitate mare de gaz, fără a lăsa reziduuri solide. Cilindrul are un mic orificiu, îndreptat spre partea din spate a vehiculului, având rolul de a controla gazele evacuate din cilindru.

Deschiderea orificiului poate fi modificată în timpul funcţionării printr-o vană fluture reglabilă manual, astfel încât să micşoreze sau să mărească deschiderea prin care sunt evacuate gazele. Forţa gazelor evacuate produce un zgomot mare şi ambarcaţiunea se mişcă continuu în sens opus celui în care sunt evacuate gazele

Dispozitivul este de fapt o rachetă care zboară şi care antrenează obiectul de care este ataşată. Inventatorii au reuşit să înainteze pe Sena împotriva curentului pentru o durată de 12 – 15 minute”

Inventatorii şi-au brevetat invenţia, obţinând brevetul francez cu nr. 179001/12 octombrie 1886 pentru Ambarcaţiune cu reacţie – Motor cu reacţie. Ulterior invenţia a fost brevetată şi în Germania (Nr. 39964/1886), Regatul Unit (Nr. 8182/1887), Belgia (Nr. 77755/1887), Italia (Nr. 21863/1887) şi S.U.A. (1888).

Continuarea experimentelor

Reprezentare a exploziei motorului cu reacţie al lui Alexandru Ciurcu şi Just Buisson la 16 decembrie 1886
După revista “La Nature” 1887

Alexandru Ciurcu şi Just Boisson au construit un al doilea motor mai puternic, cu un recipient mai mare, care urma să mărească presiunea din interiorul cilindrului şi viteza de ieşire a gazelor. Experimentarea acestei noi maşini, la data de 16 decembrie 1886, s-a terminat printr-un dezastru: maşina a exploadat omorându-l pe Just Boisson şi pe un asistent al inventatorilor, care se afla la cârma ambarcaţiunii, iar ambarcaţiunea s-a scufundat. Alexandru Ciurcu, care a reuşit să scape înotând până la mal, a fost acuzat de ucidere din culpă, dar a fost achitat. Marele public nu a considerat că accidentul se datora faptului că cei doi inventatori se jucau cu explozivi puternici. Ciurcu a avut dificultăţi în a explica faptul că motorul se baza pe un principiu fizic complet diferit, cel al forţei de reacţiune provocate de un jet de gaze, nu al unei forţe provocate de o explozie.

Gaston Tissandier, editorul revistei “La Nature”, care era şi el inventator, l-a încurajat pe Ciurcu să-şi continue experimentările. Tissandier dovedea o înţelegere pentru Ciurcu deoarece avusese şi el un accident în timpul unui experiment ştiinţific. În anul 1875 el efectuase un zbor cu un balon ajungând la altitudinea record pentru acele vremuri de 8.500 m. Cei doi co-echipieri ai săi, Joseph Croce-Spinelli şi Théodore Sivel au murit din cauza presiunii scăzute a aerului; Tissandier supravieţuise, dar îşi pierduse auzul. El aflase astfel că progresul ştiinţific poate uneori fi plătit cu viaţa cercetătorilor.

Alexandru Ciurcu s-a asociat cu Emil Sarrau şi Paul Vieille, inventatorul prafului de puşcă alb. De data aceasta au montat aparatul pe o drezină de cale ferată. Experienţa, efectuată în anul 1888 la Sevran-Livry (lângă Paris) a fost reuşită. Eliminând posibilitatea de a utiliza abur sub înaltă presiune sau aer comprimat, inventatorii s-au concentrat asupra utilizării unui amestec exploziv cu ardere lentă pentru a produce presiunea. Camerele de combustie utilizate erau executate din bronz.

Totuşi ideile inventatorilor erau prea avansate pentru posibilităţile tehnologice ale vremurilor: inventatorii căutatau să utilizeze tehnologia maşinilor cu aburi pentru a aplica principiile motoarelor cu reacţie. Greutatea motoarelor este probabil elementul care a determinat oprirea experienţelor. În plus, pericolul de explozie nu putea fi eliminat. A fost nevoie de jumătate de secol până la realizarea în anul 1943 a primelor motoare cu reacţie practic utilizabile.

În anul 1889, la Paris, a organizat primul pavilion românesc în cadrul unei expoziţii universale.

Concluzii

În anul 1890, Alexandru Ciurcu a părăsit Parisul şi s-a întors la Bucureşti. Aici şi-a reluat fosta profesie, fiind numit ca director al ziarului “Timpul” (1890-1900). El şi-a continuat activitatea publicistică şi mai târziu, lucrând pentru diferite ziare. A deţinut funcţia de preşedinte al Sindicatului ziariştilor. De tehnică nu s-a mai ocupat niciodată.

Experienţa lui Alexandru Ciurcu şi a lui Just Buisson nu a putut fi valorificată din cauza limitelor tehnologice ale perioadei în care trăiau. Fiind doar tehnicieni amatori, fără o pregătire tehnică superioară, realizările lor erau de natură experimentală şi nu se bazau pe o fundamentare teoretică. De aceea, deşi au lansat principiul motoarelor cu reacţie, nu se poate afirma că vehiculele moderne cu reacţie se bazează pe ideile lui Alexandru Ciurcu.

Alexandru Ciurcu a murit la data de 22 ianuarie 1922 în Bucureşti.

Bibliografie

* “Expérience du propulseur à reaction de M.M. Just Boisson et Alexandru Ciurcu”, cu o introducere de G. Tissandier, publicat în revista “La Nature” nr. 755/2 iulie 1887.
* R. Lorin – “La securite par la vitesse. De la turbine a gas au propulseur a reaction” în “l’Aerophile” nr. 10/15 mai 1913
* J. Duhem – “Histoire des origines du vol a reaction” (Paris, 1959)
* M. I. Oroveanu – “Date noi asupra contribuţiei româneşti în domeniul propulsiei prin reacţie. Al. N. Ciurcu” (Academia RSR, Comitetul român de istoria şi filosofia ştiinţei, sesiunea II/1973, Bucureşti)
* Constantin C. Gheorghiu – “Invenţii şi priorităţi româneşti în aviaţie” (1979)
* Florin Zăgănescu – “De la Icar la cuceritorii Lunii” (1975)
* Petru Costinescu, Nicolae M. Mihăilescu, Mihai Olteneanu, Inventatori români, ediţiile I şi şi a II-a, editurile AGIR şi OSIM, Bucureşti, 1999 şi 2000.

sursa inventatori.ro

Powered by WordPress | Designed by: Free WordPress Themes | Thanks to WordPress news theme, WordPress magazine theme and Premium WordPress Themes
FIB
Certificat Web