Fumătorii și mediul înconjurător

poza 7

 

O inițiativă interesantă au avut-o saptămâna aceasta elevele Bujor Ana, Vîlcu-Botnaru Mădălina și Brăgaru Natalia, membre ale echipei FRIENDS OF NATURE care, ca tineri reporteri pentru mediu și îndrumate de d-na ing. Andronic Daniela de la Colegiul Tehnic de Comunicații ”Nicolae Vasilescu-Karpen” au pornit într-o investigație mai puțin obișnuită.

Demersul lor jurnalistic a avut ca scop conștientizarea tinerilor fumători și atenționarea că atitudinea lor poate  afecta și influența starea mediului înconjurător.

Investigația adolescentelor a început cu cercetarea locului în care fumătorii stau și consumă țigări, au analizat comportamentul acestora și au concluzionat că e potrivită o abordare directă a acestora, de a înțelege mai bine modul de gândire și de acțiune al lor. Au constatat că locul în care se fumează rămâne extrem de murdar, că fumătorii aruncă oriunde chiștocul, numai în recipientul special pentru acesta nu… îl aruncă pe stradă, în iarbă, lângă copaci… de parcă nu ar exista nici o educație în această privință, chiar dacă oficialitățile, instituțiile care permit fumatul în incinta lor asigură și recipiente speciale. Adolescentele reporter au sesizat că fumătorii au o atitudine indiferentă, chiar indolentă față de curățenia și ecologizarea locului în care fumează și uneori copie comportamentul negativ de la alți fumători, de a arunca la întâmplare chiștocul.

Ele au pregătit un set de întrebări respondenților tineri, întâlniți într-un astfel de loc, și le-au furnizat câteva informații despre impactul ce-l poate avea atitudinea lor negativă față de mediul înconjurător. Astfel, printre întrebările surprinzătoare au fost: ”Știi câți copaci ai fumat în ultima lună?”, ”Înainte de ați aprinde țigara te gândești sau te-ai gândit vreodată la câți oameni mor în această secundă de la țigări, câți copaci sunt tăiați, câte soluri sunt afectate și la câte alte lucruri trebuie să renunți pentru ați cumpăra încă un pachet pe zi?”, ”De ce crezi că sunt persoane care aruncă chiștocul de țigară în altă parte decât la lădița cu nisip?”, ”Cine crezi că poluează mai mult? Răsuflarea ta sau un garaj de mașini?”, ”Dacă nu găsești un recipient special pentru aruncat mucul ai fi dispus să-ți cumperi și să porți cu tine o scrumieră de buzunar ca să ai unde să-ți colectezi singur deșeurile rezultate de la țigări?”, ”Ai fi dispus să faci voluntariat și să ecologizezi/să faci curățenie în locul în care fumează alții sau chiar tu?”

Răspunsurile fumătorilor nu au fost surprinzătoare pentru tinerele reporterițe întrucât felul în care au văzut că rămâne locul după o pauză de țigară constituia deja unul din răspunsurile primite. Ele au intuit modul fumătorilor de gândire și, mai mult decât atât, au văzut modul lor de acțiune. Pentru înțelegere, iată câteva dintre răspunsurile fumătorilor: ”Nu, nu știu câți copaci am fumat în ultima lună.”; ”Când fumez nu mă gândesc câți oameni mor de la țigări sau câți copaci sunt tăiați sau că solul este afectat de substanțele chimice folosite la creșterea plantei de tutun.”; ”Unor fumători nu le pasă că chiștoacele aruncă pe jos.”; ”Cred că un garaj de mașini poluează mai mult.” (Răspunsul corect era: Răsuflarea ta poluează de două ori mai mult decât un garaj de mașini, însă singura diferență notabilă față de garaje e că țigara nu poluează atmosfera pentru totdeauna.); ”Nu, nu mi-ar conveni să-mi cumpăr o scrumieră de buzunar.”; ”Aș strânge doar chiștoacele pe care le arunc eu, dar nu aș face voluntariat să strâng după alții.”

Alt dialog purtat cu fumătorii a fost pe baza unor întrebări-informative de genul ”Știai că…?”, la care răspunsul fumătorilor a fost în unanimitate ”Nu. Nu știam.” Iată câteva dintre aceste informații noi aduse la cunoștința fumătorilor respondenți: ”Știai că mașinăriile moderne care produc țigări folosesc peste 6 km de hârtie în fiecare oră?”; ”Știai că tutunul este o plantă foarte fragilă, iar pentru îngrijirea ei, producătorii folosesc pesticide și substanțe chimice, pentru ca el să reziste solului și condițiilor atmosferice?”; ”Știai că toxinele din culturile de tutun au nevoie de peste 25 de ani pentru a fi complet absorbite? În tot acest timp, solul este nefertil și nu poate fi folosit pentru nimic altceva.”; ”Știai că un chiștoc îngropat sub 10 cm de nisip poluează o suprafață de 1 m2 împrejur?”.

Concluzia finală la care au ajuns adolescentele în urma acestei investigări, a unei probleme de mediu reală, este că, deși fumătorii își potolesc plăcerea prin fumat, lor nu le prea pasă și nu conștientizează că acest viciu produce o întreagă suită de fenomene poluante atât în mediul în care ei trăiesc, în imediata lor apropiere, cât și la o mai mare depărtare de ei. Aceste lucruri nu se fac cunoscute publicului, nu se face o educație în acest sens la scară mai largă. Poate că autoritările, ONG-urile, școlile și alte instituții ar trebui să fie mai active în această direcție și să abordeze și astfel de probleme.

Autor, ing. Daniela Andronic

 

 

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

Powered by WordPress | Designed by: Free WordPress Themes | Thanks to WordPress news theme, WordPress magazine theme and Premium WordPress Themes
FIB
Certificat Web